B12 pentru o minte sănătoasă

Acum doi ani, am luat decizia de a deveni vegană. Luând această hotărâre, mi-am dat seama că trebuie să mă documentez foarte bine astfel încât să nu am probleme de sănătate. Proba 11 din competiția SuperBlog ne provoacă să alegem o vitamină despre care să povestim. Deoarece numele meu nu începe cu nicio literă specifică vreunei vitamine, vreau să vorbesc despre vitamina pe care o iau de 2 ori pe săpămână și anume vitamina B 12. 

Deoarece iau vitamina în mod frecvent, e important pentru mine să găsesc o farmacie online ieftină. Vitamina B12 este esențială pentru cei care nu consumă produse de origine animală, deși, studiile arată că nici ceilalți nu stau foarte bine. Acest lucru se întâmplă din simplul motiv că, astăzi, oamenii trăiesc mult mai curat și în condiții de igienă sporită. Altfel, surprinzător, nu am avea probleme cu vitamina B12, dar ne-am îmbolnăvi din cauza microbilor. Prin urmare, toți ar trebui să ne suplimentăm dieta cu această vitamină. 

În momentul în care am devenit vegană, am realizat că am un risc mult mai ridicat de a dezvolta o deficiență a acestei vitamine în corp. Deoarece este esențială pentru o minte sănătoasă, am suplimentat cu vitamina B12 și am observat efectele încă de la început. Principalele simptome pe care le dă o carență a acestei vitamine vizează starea de spirit, nivelul de energie, calitatea somnului, iritabilitatea. După ce am luat vitamina B12, am început să dorm mai bine. Dacă înainte adormeam târziu și aveam un somn agitat, aveam puțină energie și dese dureri de cap, eram mai tot timpul iritată, ușor nervoasă, după ce am început să iau vitamina B12, totul a revenit la normal. Adorm mai devreme, am un somn liniștit, mă trezesc devreme și odihnită și am mai multă energie pentru proiectele mele. 

Mulți poate nu știu, dar lipsa acestei vitamine este foarte gravă, creând probleme psihice serioase și, în cazuri extreme, putând duce chiar la deces. Este destul de confortabil să iei această vitamină și să știi că ești protejat tu și cei dragi ție. Nu e deloc plăcut să fii mereu iritat și supărat pe cei din jur, uneori fără un motiv întemeiat. Aceste stări proaste de dispoziție fără o cauză aparentă au, de multe ori, o explicație într-o carență vitaminică. 

Am văzut oameni care iau decizia de a deveni vegani sau vegetarieni sau care țin post, dar, pentru că nu se documentează suficient și nu au o alimentație variată, ajung la anemii destul de serioase. Eu am încercat să citesc foarte mult și să nu aștept ca oamenii să tragă concluzii pripite de genul: ți-e rău pentru că ești vegană. Am fost proactivă, am încercat să adopt o alimentație cât mai diversă și să îmi fac analize regulat pentru a putea corecta din timp eventualele carențe. Deși prefer să am o dietă colorată și diversificată, uneori e greu să atingem necesarul zilnic de vitamine și minerale. Cu toții trăim perioade mai pline la lucru sau acasă, în care nu avem timp să ne aprovizionăm cu ceea ce trebuie sau să gătim sănătos. Toate aceste decizii se adună și se reflectă într-o sănătate afectată. 

Suntem norocoși, însă, să trăim vremuri în care avem acces la informație și, doar cu câteva clickuri, să putem comanda vitaminele de care avem nevoie. Lipsa vitaminelor te face mai vulnerabil și, pe fondul scăderii de imunitate, te poți îmbolnăvi mult mai ușor. De când am grijă de modul în care mănânc și să suplimentez acolo unde știu sigur că am o lipsă (vitamina B12 la vegani), mă simt în formă maximă. Doar așa reusesc să lucrez, să fac cercetare, să scriu, să coordonez activitatea ONG-ului meu, să am grijă de mine și de cei dragi, să îmi urmăresc visurile și pasiunile. 

Mă caut și mă găsesc pe mine într-un talisman

Încă de când eram mică, mama și bunica au decis pentru mine că trebuie să port cercei, niște cercei rotunzi, ca un inel, din aur. Turtițe le ziceau. Erau luați de bunicul meu și, din comoditate, i-am purtat până acum, la aproape 35 de ani, deci vreo 30 de ani ân total, fără să îi fi dat jos niciun moment. Anul trecut, l-am pierdut pe bunicul și am devenit mai atentă la mine și nevoile mele, la cine sunt eu, ce vreau de la viață, ce îmi doresc cu adevărat și mi-am dorit să mă descopăr și, în același timp, să îmi dau seama că, dacă nu mai port niște cercei, nu înseamnă că nu îi iubesc pe cei care mi i-au dăruit. Ei rămân în memoria ei, indiferent de lucrurile pe care le port sau nu. 

Așa că, anul acesta, am decis să îi dau jos și nu am mai pus nimic în loc pentru că mi-am dat seama că nu îmi place ideea de a avea cercei. Zilele trecute, mergeam prin parc și un domn mai în vârstă îi zicea unei mămici că de ce nu îi pune fetiței ei cercei că e fată, nu băiat. Mi-a plăcut răspunsul mamei: O las pe ea să decidă când va fi mare dacă vrea sau nu vrea găuri în urechi pentru a-și pune cercei. 

Nu e plăcut să obligi pe cineva să facă ceva, doar din motive de modă și preferințe stilistice. Ca atare, ajunsă la această vârstă, am realizat că trebuie să mă redescopăr, să realizez ce îmi place. Căutând printre sute de produse online, mi-am dat seama că îmi plac talismanele și brățările cu mesaje inspiraționale, iar ca material, îmi place mult mai mult argintul decât aurul. 

Îmi plac brățările cu mesaje inspiraționale, deoarece, în meseria pe care mi-am ales-o, aceea de dascăl, încerc pe cât posibil să îi inspir pe studenții mei, lăsându-mă, în același timp, inspirată de ei. Acesta este și motivul pentru care am decis să înființez alături de două foste studente o asociație axată pe dezvoltarea de programe educaționale pentru tineri. Logoul nostru este un fluture, motiv pentru care mi se potrivește un talisman fluture. 

Fluturele înseamnă speranță, renaștere, putere de transformare, viață, culoare, energie, libertate. Pentru mine, o bijuterie trebuie să însemne ceva. Recunosc că am realizat cam târziu că părerile celorlalți nu trebuie să fie întotdeauna și părerile noastre. Criteriile după care aleg o bijuterie sunt: modul în care mă face să mă simt (dacă mă face să mă simt puternică, motivată, energică) și modul în care îmi stă, integrându-se cu alte elemente din ținuta mea. 

Până la urmă, bijuteria este un simbol, care reflectă o parte din noi, arată o bucățică din cine suntem sau așa ar trebui să fie. Vreau ca atunci când oamenii mă văd purtând o brățara cu mesajul La vie est belle să se simtă bine și inspirați să trăiască și să facă, la rândul lor, lucruri frumoase pentru oamenii din jurul lor. 

Știu că așa este pentru că, adesea, bijuteriile nu sunt doar pentru noi, ci și pentru restul, iar un mesaj inspirațional este citit/simțit și de cel care poartă mesajul, dar și de cel care te întâlnește și citește acel mesaj. Știu că este așa deoarece prietenul meu are un tricou cu mesajul Life is better when you smile și, de câte ori, îl poartă, mă face să zâmbesc și să mă simt bine, iar el întreabă de ce zâmbesc pentru că, în acest caz, el nu prea vede mesajul. Deci a alege o bijuterie sau alta poate fi un dar pentru tine, dar și pentru ceilalți. 

***Articol scris pentru SuperBlog 2019

Cum am învățat să nu îmi mai fac griji și să iubesc tehnologia

Mașini care se conduc singure? Am trăit să o văd și pe asta! Pentru un copil din România anilor '90 (în mare parte), am avut prilejul să fiu martor al unor tehnologii pe care doar Familia Jetson ar fi fost în stare să le conceapă. Mi-aș fi imaginat orice în acele vremuri în care telefoanele mobile mi se păreau minuni extraterestre, dar nu îmi închipuiam că în doar două decenii îmi vor încăpea în buzunarul de la jeanși un calculator întreg, cu tastatură și mouse incluse, o cameră foto/video sau chiar mai multe, câteva sucursale de bănci și acces aproape nelimitat la informație. Practic, ai tehnologia la tine acasă sau chiar în buzunar. Accesibilitatea la tehnologie ne oferă numeroase beneficii pe care părinții noștri sau noi, în urmă cu câteva decenii, nici nu le-am fi visat posibile. 

Trăim în vremurile unui science-fiction mult mai discret, dar și mult mai complex decât au descris toate filmele din secolul trecut. Progresul tehnologic își face de cap, în ritm lejer. Poate nu vedem zilnic drone care plimbă cățelul, mașini zburătoare și roboți sarcastici, încă, dar avem dispozitive pe care ne bazăm viața zi de zi și pe care le considerăm banale, dar nu mai puțin impresionante. De exemplu, nu mi-aș putea imagina ziua la calculator, scriind articole pe blog în timp ce ascult muzică, fără căștile mele wireless sau alte accesorii laptop indispensabile. Ați încercat să faceți jogging dimineața ascultând „Eye of the Tiger” cu căștile conectate la Spotify? Nu sunt specialist, dar cred că dublează efortul fără să-l simțiți, în timp ce brățara inteligentă vă măsoară exercițiul cardio, iar aplicația preferată vă va felicita pentru noul record.

Vă puteți imagina viața fără telefon mobil? Există un nou trend în favoarea smartwatch-urilor conectate la căști bluetooth. Desigur, nu vom scăpa curând de telefonie, dar serviciile de comunicare prin internet au căpătat un avânt fantastic. Doar obișnuința ne oprește să folosim agenda telefonului în locul aplicației WhatsApp, să numesc doar una. Cu aproximativ un an în urmă, mi-am cumpărat un telefon cu încărcare wireless, dar de foarte multe ori prefer pur și simplu sa îl conectez prin usb, din pură obișnuință. 

Vă imaginați viața fără trusa de CD-uri din mașină? Probabil că da. Lumea a trecut deja la stick-uri de memorie usb, la fel de dispensabile precum dischetele floppy. Vi le mai amintiți? Aproape toate brandurile de automobile oferă conectare Android Auto și Apple CarPlay în pachetul standard. Adio stick, bun venit streaming! Că tot suntem la domeniul infotainment, vă imaginați viața în ziua de azi fără GPS, fără o aplicație de hărți? Oare am mai reuși să ne pierdem oriunde în lume? Am ști oare să câștigăm o dezbatere fără Google sau Wikipedia? Am ști când e ziua rudelor fără Facebook sau cine ne apreciază cu adevărat? Am ști ce este nebunia curată fără Twitter?

Personal, eu nu mi-aș putea imagina viața fără calculatorul meu de încredere și Steam. Am fost mereu adeptul cumpărării produselor fizice, mi-am spus că nu voi cumpăra niciodată jocuri video sau filme în format digital, fără carcase cu coperți splendide și acel miros toxic de plastic. Am umplut mai mult de o etajeră cu jocuri care acum aproape se dau gratis pe diverse site-uri de gaming. Am construit un nou PC cu o carcasă Spacer și nici nu m-a interesat că nu are slot pentru unitatea optică. Cui îi mai trebuie discuri? În câțiva ani, copii se vor uita la ele cum se uită cei mici acum la walkman. Tehnologia evoluează către streaming, conținut digital, cloud. Cunosc oameni care nu și-ar putea imagina viața fără Netflix, o evoluție naturală a diapozitivelor pe care ni le proiecta mama pe perete până adormeam.

Obișnuința nu este neapărat inamicul progresului, dimpotrivă, tehnologia este menită să se adapteze confortului nostru, iar noi, consumatorii, trebuie să îi judecăm utilitatea. Nu este atât de aspru precum sună. O dată la câteva decenii, tehnologia (sau mai degrabă oamenii din spatele ei) revine brusc și neașteptat cu inovații. Filmele 3D au prezentat un interes major pentru industria cinematografică încă din anii 1950, au fost și probabil încă sunt considerate un moft, dar la fel au fost considerate și filmele sau televizoarele la începutul lor. Jucării, nimic mai mult. Vă puteți imagina casa fără televizor? În câțiva ani probabil nu ne vom putea imagina viața fără televizor 3D, fără ochelari. Cel puțin așa promite Steven Spielberg. Tot un moft au fost prin anii 1980 ochelarii virtuali, iar acum încep să devină din nou un moft. Cine își mai amintește de Google Glasses? În următorii ani, realitatea augmentativă va lua locul celei virtuale.

Indiferent de rapiditatea cu care apar schimbările tehnologice, trebuie să învățăm să ne bucurăm de fiecare etapă și să folosim progresul tehnologic în favoarea noastră. 

***Articol scris pentru SuperBlog 2019