13 octombrie 2019

Cum am învățat să nu îmi mai fac griji și să iubesc tehnologia

Mașini care se conduc singure? Am trăit să o văd și pe asta! Pentru un copil din România anilor '90 (în mare parte), am avut prilejul să fiu martor al unor tehnologii pe care doar Familia Jetson ar fi fost în stare să le conceapă. Mi-aș fi imaginat orice în acele vremuri în care telefoanele mobile mi se păreau minuni extraterestre, dar nu îmi închipuiam că în doar două decenii îmi vor încăpea în buzunarul de la jeanși un calculator întreg, cu tastatură și mouse incluse, o cameră foto/video sau chiar mai multe, câteva sucursale de bănci și acces aproape nelimitat la informație. Practic, ai tehnologia la tine acasă sau chiar în buzunar. Accesibilitatea la tehnologie ne oferă numeroase beneficii pe care părinții noștri sau noi, în urmă cu câteva decenii, nici nu le-am fi visat posibile. 

Trăim în vremurile unui science-fiction mult mai discret, dar și mult mai complex decât au descris toate filmele din secolul trecut. Progresul tehnologic își face de cap, în ritm lejer. Poate nu vedem zilnic drone care plimbă cățelul, mașini zburătoare și roboți sarcastici, încă, dar avem dispozitive pe care ne bazăm viața zi de zi și pe care le considerăm banale, dar nu mai puțin impresionante. De exemplu, nu mi-aș putea imagina ziua la calculator, scriind articole pe blog în timp ce ascult muzică, fără căștile mele wireless sau alte accesorii laptop indispensabile. Ați încercat să faceți jogging dimineața ascultând „Eye of the Tiger” cu căștile conectate la Spotify? Nu sunt specialist, dar cred că dublează efortul fără să-l simțiți, în timp ce brățara inteligentă vă măsoară exercițiul cardio, iar aplicația preferată vă va felicita pentru noul record.

Vă puteți imagina viața fără telefon mobil? Există un nou trend în favoarea smartwatch-urilor conectate la căști bluetooth. Desigur, nu vom scăpa curând de telefonie, dar serviciile de comunicare prin internet au căpătat un avânt fantastic. Doar obișnuința ne oprește să folosim agenda telefonului în locul aplicației WhatsApp, să numesc doar una. Cu aproximativ un an în urmă, mi-am cumpărat un telefon cu încărcare wireless, dar de foarte multe ori prefer pur și simplu sa îl conectez prin usb, din pură obișnuință. 


Vă imaginați viața fără trusa de CD-uri din mașină? Probabil că da. Lumea a trecut deja la stick-uri de memorie usb, la fel de dispensabile precum dischetele floppy. Vi le mai amintiți? Aproape toate brandurile de automobile oferă conectare Android Auto și Apple CarPlay în pachetul standard. Adio stick, bun venit streaming! Că tot suntem la domeniul infotainment, vă imaginați viața în ziua de azi fără GPS, fără o aplicație de hărți? Oare am mai reuși să ne pierdem oriunde în lume? Am ști oare să câștigăm o dezbatere fără Google sau Wikipedia? Am ști când e ziua rudelor fără Facebook sau cine ne apreciază cu adevărat? Am ști ce este nebunia curată fără Twitter?

Personal, eu nu mi-aș putea imagina viața fără calculatorul meu de încredere și Steam. Am fost mereu adeptul cumpărării produselor fizice, mi-am spus că nu voi cumpăra niciodată jocuri video sau filme în format digital, fără carcase cu coperți splendide și acel miros toxic de plastic. Am umplut mai mult de o etajeră cu jocuri care acum aproape se dau gratis pe diverse site-uri de gaming. Am construit un nou PC cu o carcasă Spacer și nici nu m-a interesat că nu are slot pentru unitatea optică. Cui îi mai trebuie discuri? În câțiva ani, copii se vor uita la ele cum se uită cei mici acum la walkman. Tehnologia evoluează către streaming, conținut digital, cloud. Cunosc oameni care nu și-ar putea imagina viața fără Netflix, o evoluție naturală a diapozitivelor pe care ni le proiecta mama pe perete până adormeam.


Obișnuința nu este neapărat inamicul progresului, dimpotrivă, tehnologia este menită să se adapteze confortului nostru, iar noi, consumatorii, trebuie să îi judecăm utilitatea. Nu este atât de aspru precum sună. O dată la câteva decenii, tehnologia (sau mai degrabă oamenii din spatele ei) revine brusc și neașteptat cu inovații. Filmele 3D au prezentat un interes major pentru industria cinematografică încă din anii 1950, au fost și probabil încă sunt considerate un moft, dar la fel au fost considerate și filmele sau televizoarele la începutul lor. Jucării, nimic mai mult. Vă puteți imagina casa fără televizor? În câțiva ani probabil nu ne vom putea imagina viața fără televizor 3D, fără ochelari. Cel puțin așa promite Steven Spielberg. Tot un moft au fost prin anii 1980 ochelarii virtuali, iar acum încep să devină din nou un moft. Cine își mai amintește de Google Glasses? În următorii ani, realitatea augmentativă va lua locul celei virtuale.

Indiferent de rapiditatea cu care apar schimbările tehnologice, trebuie să învățăm să ne bucurăm de fiecare etapă și să folosim progresul tehnologic în favoarea noastră. 

***Articol scris pentru SuperBlog 2019