28 noiembrie 2022

Sărbători vegane cu ajutorul Băneasa

Acum 5 ani am devenit vegană. Principala provocare au fost sărbătorile, în special pe partea de deserturi, care se fac, în mod tradițional, cu lapte și ouă. 

Oarecum de nevoie, dar și cu pasiunea de a descoperi reinventarea rețelor clasice, am început să testez tot felul de bunătățuri. Contează foarte mult făina pe care o folosești, astfel încât aluatul să crească frumos și rezultatul să fie unul pufos. 

Chec vegan cu merișoare - prima rețetă din seria Gătește cu Băneasa

Weekendul acesta, am gătit cu Băneasa și rezultatul îl vedeți mai jos. Este un chec vegan reinventat, similar ca textură cu banana bread sau cranberry bread.













Ingrediente pentru 2 tăvi

720 grame de făină pentru cozonac Băneasa

2 plicuri de drojdie uscată 

2 linguri zahăr brun

575 ml băutură vegentală de soia cu vanilie

puțină sare

Am împărțit acest amestec în două. O parte am lăsat-o albă, încorporând în ea câteva bucățele mici de ciocolată, iar în jumătatea cealaltă am încorporat merișoare (după preferință) și o lingură de cacao. 



Fiecare a fost împărțită în alte două bucăți pentru a le pune în cele 2 tăvi. Am intercalat cele două bucăți ca și cum aș fi împletit o coadă și le-am lăsat la crescut în tăvile unse cu ulei. Le-am lăsat cam 90 de minute. 



Apoi, le-am dat pe deasupra cu puțin lapte vegetal și le-am pus la cuptor la o temperatură de 150 grade. După 30-40 minute (depinde și de cuptor), am folosit testul cu scobitoarea și le-am scos. Le-am glazurat cu un amestec făcut din zahăr brun topit în apă călduță. 
Se servesc cu o cană de ciocolată caldă, în prezența cuiva drag. Poftă bună și sărbători minunate alături de cei dragi!


Brioșe vegane cu glazură de ciocolată neagră - a două rețetă din seria Gătește cu Băneasa

 

Ingrediente pentru 12 brioșe

300 grame făină 000 Băneasa

300 ml băutură vegetală la alegere

1 plic praf de copt

1 praf de sare și o lingurită de zahăr

1 praf de curcumă pentru culoare

scorțișoară

2 linguri de fulgi de cocos

1 plic de glazură de ciocolată neagră sau 1 ciocolată topită

Dacă se vor mai complexe, se pot adăuga în interior fructe (mai pun stafide sau merișoare), cacao sau bucățele de ciocolată, semințe sau nuci. 

Se amestecă ingredientele și se pun în forme cu lingura. Se dau la cuptor la 200 grade, cam 20-25 minute sau în funcție de cuptorul și experiența fiecăruia. 

La final, se glazurează cu ciocolata topită și se lasă să se întărească. 

Se savurează cu o cafea, la micul dejun, alături de cartea favorită. Puțină muzică de Crăciun pe fundal nu strică. 

Așa cum îmi spune mama, care e o expertă (ca orice mamă sau bunică) în deserturi, mai ales tradiționale, făina este cea mai importantă. Cu Băneasa nu am dat greș niciodată. Este un brand românesc de calitate și bifezi două lucruri dintr-o dată: faci bunătățuri Băneasa și te simți și mândru că ești român și consumi românește. 




















*Articol scris pentru SuperBlog 2022. Pozele sunt din arhiva personală

21 noiembrie 2022

Paste delicioase în Postul Crăciunului

Suntem deja în postul Crăciunului, un motiv în plus să mâncăm sănătos, dar și gustos. În acest moment din an, ne gândim la cei dragi nouă și la experiențele trăite în decursul anului. 

În acest articol, vreau să împărtășesc cu cititorii mei două rețete delicioase de paste, potrivite pentru cei care țin postul, sunt vegani sau au diferite intoleranțe sau alergii. 

Când eram copil, nu mâncam paste, ele fiind considerate, cumva, de inspirație italiană, iar mama ne gătea mai mult mâncare tradițional românească. Cu gândul primei vacanțe de 2 luni petrecute în 2015 în Italia la cumnata mea, am adaptat câteva rețete care să se potrivească perioadei în care ne aflăm. 

Prima rețetă - Paste Carbonara (de post)




















Ingrediente pentru 2 porții: 
200 g spaghetti grâu dur Băneasa
o ceapă medie
4 căței de usturoi
4 cuburi de spanac congelat sau proaspăt dacă aveți
6 roșii cherry
150g ciuperci (sau 4 ciuperci Pleurotus medii)
condimente (sare, piper, curcumă)
ulei de măsline
200 ml sos alb vegetal/cremă vegetală pentru gătit
frunze de busuioc și pătrunjel 

Se fierb pastele Băneasa al dente. Îmi place că se fierb ușor și nu se prind între ele. Chiar dacă le fierbeți puțin mai mult (am observat că unora nu le plac al dente și le vor puțin mai moi), își păstrează forma și consistența. 

În timp ce pastele fierb, se rumenesc ciupercile, ceapa și usturoiul, apoi se adaugă sosul alb și spanacul. Se adaugă condimentele și frunzele de busuioc și pătrunjel tocate mărunt. Se amestecă bine și se lasă pe foc până se omogenizează amestecul (cam 5-6 minute). 

Când pastele s-au fiert, se scurg și se adaugă în tigaie peste sos. Se amestecă bine pentru omogenizare și se mai lasă puțin la foc (2-3 minute). 

Este o rețetă ușor de făcut, cu ingrediente simple și, cel mai important, foarte gustoasă. La final, puteți prăji puțin roșiile cherry tăiate jumătăți în ulei de măsline, doar cât să împrumute din aromă. Se adaugă peste paste, împreună cu câteva frunzulițe de busuioc și pătrunjel pentru decor. 

Poftă bună! A se savura într-o companie plăcută, cu muzică și un pahar de vin. 



A doua rețetă - Paste Marinara 

Și această rețetă este tot de post, prin natura ei. Avem busuioc în ghiveci, așa că, încercăm, pe cât posibil, să facem sosurile cât mai proaspete și aromate.            

Ingrediente (2 porții):
200 g Fusilli grâu dur Băneasa
o conservă de roșii tocate
o ceapă medie
4 căței de usturoi
busuioc și pătrunjel 
condimente (sare, piper, curcumă)
50 g măsline verzi feliate



În timp ce pastele fierb, se rumenesc ceapa și usturoiul în puțin ulei de măsline, apoi se adaugă sosul de roșii, măslinele, busuiocul și pătrunjelul tocate mărunt. 



Se fierbe sosul până se omogenizează și capătă o textură potrivită, apoi se adaugă pastele fierte. Se amestecă bine și se mai lasă câteva minute pe foc pentru a împrumuta din aromele sosului. 




Această rețetă este și mai simplă și ușor de făcut, dar aroma usturoiului, uleiului de măsline și a busuiocului proaspăt îi dau o notă de eleganță culinară. Pastele Băneasa din grâu dur sunt mai consistente și au mai multe proteine și fibre, atât de importante pentru noi toți, dar mai ales pentru cineva care ține post. 

Să aveți poftă! 





























Articol scris cu savoare în cadrul SuperBlog 2022

9 noiembrie 2022

Tradițional sau modern? Mirosul paginilor sau cerneala digitală?

Ca cititoare pasionată încă de la vârsta de 9-10 ani, mă fascinează provocarea lansată de editura NICULESCU în cadrul competiției SuperBlog. Ce se va întâmpla cu formatul tipărit al cărților în câteva zeci de ani? Vor mai fi cărți sau vor arde în flăcările timpului? Poate nu va fi la fel de dramatic și intens ca în universul lui Bradbury cu a lui Fahrenheit 451, dar oare vom ajunge la asta, la dispariția cărților tipărite? 

Naufragiatul din bibliotecă 

Când eram mică, mergeam la biblioteca din micul meu oraș și chiar dacă asta se întâmpla acum vreo două decenii (erau, totuși, anii 2000), parcă tot aveam sentimentul de izolare al unui naufragiat. Nu eram foarte mulți copii și, cumva, cititorii au început să cumpere cărți în loc să le împrumute. Prețul lor a devenit accessibil, poate și veniturile au mai crescut, oamenii au devenit doritori de cunoaștere și dezvoltare personală, dar în confortul propriei locuințe. 

Naufragiat: Artă digitală, creație proprie


Achiziția de cărți la începutul anilor 2000

Am început, treptat, să prefer achiziția lor în locul celor împrumutate sau citite la sala de lectură a orașului. Îmi aduc aminte cu drag cum, din banii din bursa școlară și din premiile primite la olimpiade și concursuri, dădeam comandă de cărți și când le primeam, eram atât de fericită că pot să le simt textura, mirosul. Ca amintire dragă, pe la începutul anilor 2000, nu aveam Internet și dădeam comandă folosind niște formulare tipărite pe care le trimiteam prin poștă la editură. Era drăguț și acum e chiar nostalgic să mă gândesc la asta. 

Cartea tipărită și povestea oamenilor pe care îi poartă între pagini

O să ajung și în zilele noastre, la dezbaterea tipărit sau digital (ca e-book sau audiobook)? Ceva ce nu ai cum să simți la o carte în format digital sau un audiobook este povestea ascunsă între pagini, faptul că nu doar noi purtăm cartea tipărită cu noi, ci și ea ne poartă între paginile ei (nu doar metaforic). 

Fiind o adolescentă precoce și cu o gândire poate, uneori, prea matură, obișnuiam să am discuții filosofice și să creez prietenii cu profesorii mei. Din dorința de a mă ajuta să mă dezvolt, îmi împrumutau adesea și cărți pe care le citiseră și credeau că mă vor ajuta. Ar fi fost mai greu să îmi împrumute o carte digitală, acesta, cred eu, fiind un avantaj al cărții tipărite. 

Tânără mirosind paginile unei cărți. Artă digitală creată de mine.


O carte în format fizic poate fi un element de socializare și împrietenire a oamenilor. Este ceva personal când îi dai o carte cuiva drag și nu mă refer la una nouă, cumpărată cadou, ci la una citită de tine. Practic, îi dai și o parte din tine. Persoana care o primește o va citi gândindu-se la tine, la ce ți-a plăcut și de ce ai crezut că este important/interesant să o citești si tu. 

Nu cred că sunt singura care adoră mirosul paginilor dintr-o carte. Și nu doar a celor noi. Când cineva îmi împrumuta o carte, simțeam omul din spate. Fiind nefumătoare, îmi amintesc și acum mirosul de tutun vechi din paginile cărților de filosofie sau beletristică pe care unul dintre profesorii mei mi le împrumutase. Mă fascina cumva faptul că o carte ne poartă cu ea. 

Am vrut să prezint toate aceste povești din adolescența mea pentru că ele, cărțile în format tipărit, fie că erau împrumutate din biblioteca orașului sau de la profesorii mei, fie că erau comandate printr-un formular de asemenea tipărit sau luate din biblioteca părinților mei, m-au format și m-au ajutat să devin cine sunt astăzi. 

În plus, tatăl meu, cel care mi-a insuflat pasiunea pentru cărți, obișnuia să citească în același timp cu mine. Puneam capul pe umărul lui și citeam amândoi o carte. Dădeam pagina când terminam amândoi. E o amintire frumoasă și nu știu câți cititori de e-bookuri au această experiență.

Târguri, comenzi online, minimalism și primul meu e-book 

Revenind mai în zilele noastre, prin 2010-2014, obișnuiam să cumpăr foarte multe cărți. De data aceasta, foloseam Târgul Gaudeamus ca prilej și comandam și online, formularul tipărit trimis prin poștă fiind de multă vreme uitat. 

Adoram să am cărți tipărite în biblioteca mea, mai ales că acum aveam propriul apartament, propriul salariu și plăcerea era mai mare. Prin 2015, fiind cu o bursă în Milano, plimbându-ne prin magazine, prietenul meu îmi spune că, la cât de mult ador să citesc, ar trebui să îmi iau un e-book reader. Am stat două luni în Italia și mi se părea o idee foarte stranie să citesc pe un dispozitiv care semăna cu o tabletă și, care, vrăjitorie sau magie, mai putea conține și întreaga mea bibliotecă de acasă. Adică toate kilogramele de cărți tipărite ar fi încăput într-un dispozitiv mai ușor decât o singură carte. 

Eram împotriva ideii până în ultima zi în Italia când, presată de timp și din dorința de a avea o amintire, am zis să îl iau și vedem noi care e treaba. S-a întâmplat ceva extraordinar după aceea: am început să citesc și mai multe cărți, mi-am făcut chiar și prieteni pe platforma cititorilor (un fel de social media pentru tocilari, glumesc, desigur) - Goodreads. 

Am realizat avantajele unui e-book reader: mai multe cărți într-un spațiu mai mic. În acelați timp, am devenită preocupată de minimalism și am început să prefer achiziția de cărți digitale în locul celor tipărite. Și am început să prefer și cărțile în limba engleză. În felul acesta, nu mai aștepți să fie traduuse în limba noastră maternă. 

De la câteva cărți citite pe an în format tipărit (nu mai mult de 20), am ajuns să depășesc și 100 de cărți citite într-un an în format e-book. 

Tipărit sau digital? Viitorul este copacul cu rădăcini în prezent

Cred că prin prisma experienței mele de cititor și cumpărător de cărți tipărite în ultimii 30 de ani, dar și de cititor de e-book-uri în ultimii 7 ani, pot să spun că ambele au avantajele lor. Legat de cum va fi viitorul, nu cred că acesta e scris în stele și depinde doar de noi și de modul în care contribuim la formarea tinerelor generații. 

Sunt cadru didactic la universitate și am realizat că fiecare student este diferit, cu propriile nevoi afective și psihologice, delicat în acești ani de trecere de la adolescență la vârsta adultă. Am puz bazele unei reviste care să îi ajute și încerc să le ofer cărți cadou: cărți în format tipărit, cărți pe care le-am citit și care cred că se potrivesc lor, în acel moment. Nu sunt părinte dar încerc prin meseria mea să dezvolt pasiunea pentru lectură. La cursul de Management în limba engleză, le recomand câte o carte pe care să o citească. 

Concluzionând, deși am un e-book reader și citesc multe cărți în format digital, prefer și cărțile tipărite. Dacă merg la plajă sau piscină, cu siguranță voi lua o carte în format fizic. Dacă împrumut o carte sau dăruiesc, cu siguranță va fi una pe care să o poți mirosi și pe care să îți pot lăsa un mesaj: cartea asta e pentru tine. Cu drag de la Profa :) 

Sursa: Editura NICULESCU

Am mai multe amintiri și povești legate de cărțile în format fizic decât de e-book-uri. O carte tradițională este mai romantică, îmi șoptește mai multe mistere, o carte digitală înseamnă, uneori, goană. Un audiobook este soluția pentru oamenii ocupați care vor să savureze o carte în puținul timp pe care îl au. Un e-book poate duce la oboseală ca și orice altă conectare online prelungită și, uneori, o resimt și eu. Atunci iau o pauză și revin la vechea mea prietenă: CARTEA cu parfumul dintre pagini și amintirea celor care mi-au dăruit-o.